Nu pot să fiu prietena ta!
Aţi fost iubiţi! După ultima ceartă, în care v-aţi spart toate oalele-n cap, la propriu, îţi este clar că nu vă veţi mai împăca vreodată. Îl ştergi din lista de messenger (sau îl bagi pe invizible dacă despărţirea nu a fost cu tancuri şi ţinte), îi limitezi accesul la contul tău de facebook şi îi ştergi numărul de telefon din agendă; iei toate lucrurile care ar putea să-ţi amintească de el şi toate cadourile şi le bagi într-o cutie, sau într-un sac dacă a fost mai darnic; etc. Nu are rost să enumăr toate etapele prin care trece o femeie când se desparte de iubitul său. Le ştiţi şi voi!
…dar după două săptămâni îţi sună telefonul şi îi recunoşti numărul, căci chiar dacă l-ai şters din agendă, din minte nu ai reuşit. Răspunzi şi auzi cuvintele magice: „Bună. Îmi era dor de tine. Mă gândeam că putem să rămânem prieteni căci îmi lipsesc discuţiile noastre amicale şi glumele tale!”. Şi rămâi blocată…
(Aşa cum am spus şi în alte articole, e posibil să mă înşel şi TU să nu rămâi blocată, dar vă povestesc despre cum am reacţionat şi reacţionez eu.)
Eu una chiar m-am blocat când am auzit cuvintele „rămânem prieteni”. Nu condamn persoanele care se regăsesc după mulţi ani de la „marea despărţire” şi creează o nouă legătură amicală. Aşa mai există o şansă să funcţioneze totul ca la carte. Dar cum să mă despart de „el” azi şi peste câteva săptămâni să fim cei mai buni prieteni? Da, păstrăm legătura, nu o să-l ignor pe stradă când mă salută, o să-l întreb din când în când, pe messenger, ce mai face şi cum mai arată căţelul lui, dar atât! Pentru că mi se pare imposibil să îţi astupi iubirea cu o falsă impresie de amiciţie, să alungi toate amintirile care v-au legat odată şi totul într-un timp atât de scurt.
Era o vorbă: „Să-ţi spună fostul tău iubit că vrea să rămâneţi prieteni e ca şi cum ţi-ar muri câinele şi mama ta ar spune că poţi să-l împăiezi şi să-l pui pe birou”.
Însă sunt conştientă că există cupluri care s-au transformat în „buddies” şi aş fi curioasă cum au reuşit. Cunoaşteţi cazuri de acest gen?
Sursa foto: rossthompsonphotography.com
Articole asemănătoare:
- Au fost cinci și au rămas…tot cinci!
- Cordon ombilical virtual
- Cel mai plictisitor loc pentru shopping de pe faţa Pământului
- Întoarcerea în punctul mort- prietenia cu fostul
- Contează diferența de vârstă?
Category: Eu și el
Mădălina Buzdugan
Andreea Marc
Irina Ilașcu-Ren...
Catalina
Maxu'
carmen
Georgiana Vieru
Axlandra
chloe
Ines Prodan
da
subsemnata. dar depinde foarte mult cum a fost relația. de ex., dacă ar fi ceva foarte profund, o dragoste mare și o despărțire dureroasă, nu cred că aș putea rămâne prietenă. ar fi prea crud…
pff..e complicat..de obicei cand le acorzi sansa asta, ei se asigura ca fac tot ce e posibil sa le intre in gratii fostelor partenere(sa nu sa simta vinovati, ori respinsi…face rau la orgoliul lor) pt ca mai apoi sa se descotoroseasca de ele cand au ei chef….cu aceleasi arme..sters din messanger, restrictie pe facebook, aruncat cadouri, doar ca este o diferenta…..de obicei barbatul cand face asta nu mai poate fi induplecat cu “sa ramanem prieteni”..sunt animale.si cum trebuie femeia sa se comporte cu animalele sa nu se ajunga aici??? exact:)
Eu nu sunt de acord. Am spus-o si o repet. Doi oameni raman prieteni dupa ce s-au despartit doar fiindca unul dintre ei doreste impacarea.
http://www.belva.ro/intoarcerea-in-punctul-mort-prietenia-cu-fostul/
Teo, eu am ramas prietena cu doi din fosti. Nu stiam ca ne dorim vreunul din noi impacarea; bine ca am citit articolul si am aflat
Si? Am dreptate sau nu?
Bineinteles ca nu. A fost experienta ta ca nu ai putut. Inteleg ca ti-a greu, dar asta nu inseamna ca experientele altora sunt la fel sau “o reala prostie”.
Hm…un subiect prea actual pentru mine şi restul femeilor. Nu ştiu de ce, dar mereu mi-am dorit să rămân prietenă cu foştii. Adică, totul e bine şi frumos când vorbeşti din Paşte în Crăciun cu ei ori chiar mai des, dar parcă se aprinde o chestiuţă când vezi că au apărut în poză cu nu ştiu care fată ori dedesubturi de genul.
Am găsit un citat, parţial adevărat: “Dacă doi foşti iubiţi rămân prieteni înseamnă că nu s-au iubit niciodată ori înseamnă că se iubesc în continuare.”
Who knows?
Subscriu la citatul Elizei.
Iar în cazul în care iubirea a existat şi încă există, problema noastră se naşte din faptul că acordăm acesteia un sens mult prea restrâns pentru a putea înţelege că, indiferent dacă mai suntem sau nu cu persoana iubită, sentimentele rămân acolo.
Daca unul din ei tot mai iubeste cealalta persoana, e intr-adevar teribil de nefiresc. Dar daca stii ca nu vrei sa mai fii cu acea persoana pentru ca pur si simplu nu va potriviti si iubirea (pasionala, nu amicala) s-a stins, dupa o perioada de timp prietenia poate veni de la sine. Se pare ca eu si Andreea Marc suntem cam singurele pe aici cu asa experiente
Chiar am vorbit cu multi baieti despre acest subiect si chiar si pentru ei e dificil sa inteleaga. A vorbi cu el pe Internet nu inseamna neaparat ca sunteti prieteni. Faptul ca inca va amintiti cum a fost nu inseamna ca sunteti prieteni. Abia cand poti sa te vezi cu el zi de zi, sa faceti lucruri impreuna, sa ramaneti singuri si sa nu apara nici macar o sclipire, poate-poate e o sansa.
Mi-a mai spus cineva ca doi pot fi prieteni doar in cazul in care unul dintre ei e total neatragator.
E dificil să înţeleagă ce? Faptul că femeile susţin că nu pot rămâne prietene cu foştii iubiţi sau că nici unii din ei nu pot face asta?
.
Ţine de voinţă. Şi faptul că majoritatea nu au această voinţă de a păstra relaţia de prietenie fără să vrea mai mult nu e de condamnat. Asta e firea umană.
Da, eu am reuşit să fac asta. Am rămas prieten cu o fostă iubită fără să vreau mai mult de la ea. Îi era mai bine fără mine şi, pe vremea când ne-am despărţit, voiam s-o văd pe ea fericită, chiar dacă asta însemna să nu fiu eu.
Dar, după cum spune şi Irina mai sus, după un timp, treaba cu prietenia a devenit naturală
Unul dintre foşti mi-a zis să-l sun eu când am să fiu pregătită să mai ţinem legătura. Speechless.
)
Dacă e așa o mare îngrămădeală aici, mă bag și eu
.
Am avut și eu drame din astea în care, atunci când ne-am despărțit, cu plânsete și alergături unul după altul, cu nopți nedormite și cu conversații interminabile cu prietenele, le-am declarat că nu vom putea fi niciodată prieteni și că pentru mine este clar: ori totul, ori nimic.
Dar adevărul este că, după ce trece suficient timp, după ce mai ai și alte experiențe de acest gen și, mai ales, după ce îl găsești pe cel lângă care știi că îți este cel mai bine, dramele despre care ziceam mai sus devin o nimica toată și se poate instala o relație de prietenie și atât între voi, una în care să puteți ieși la bere împreună sau să stați singuri în aceeași cameră și să nu apară nici o sclipire de moment între voi.
Se poate. True story.
[...] zice şi Alexandra, pe Belva. Aşa zice şi Adriana, într-un mod mai scurt, şi mai la obiect. Dar, fireşte, Lucian gândeşte [...]
[...] am și uitat. Dar la petrecerea mea de la revedere, un prieten (și un fost pe deasupra, că tot vorbeam despre asta) mi-a drept cadou un pachet de cafea pe care scria mândru Sumatra Gayo, spunându-mi: [...]