Mersul pe jos face piciorul frumos …
Am început să fac înot în clasa I, dansuri populare în clasa a II-a, dansuri de societate în clasa a V-a, să merg cu rolele în clasa a VII-a, să fac dansuri moderne în clasa a VIII-a…şi apoi a început liceul şi singurele sporturi pe care le-am practicat erau mestecatul gumei la ora de matematică, ping-pongul, handbalul şi chiulul (ce-i adevărat…mai răruţ că-i mai drăguţ).
Şi apoi am venit la facultate în Iaşi…parcuri, muzee…o întreagă nebunie. Timid, am început să iubesc plimbările. Dacă există ceva care să îmi dea încredere în mine, să mă ducă într-o lume plină de simţuri, să mă calmeze şi să îmi arate că, de fapt, orice zi trăită este un dar (oricât de nesuferită ar fi), atunci acel ceva este mersul pe jos.
Acum trei ani l-am înşelat…am început să merg la fitness. Eram atât de obosită atunci când ieşeam de la antrenamente (mai ales după o zi plină de cursuri), încât, în drumul spre casă, nu observam nici măcar frumuseţea frunzelor de toamnă…Dar, răbdător, plimbatul a aşteptat până m-am plictisit de acel dute-vino (cu echipamente de sport) şi a reintrat în drepturi.
Anul trecut, l-am dezamăgit din nou, şi am ales să încerc aerobicul. La început mi-a plăcut la nebunie (mergeam în fiecare zi). Am făcut aerobicul clasic, pilates, dance, step. Mi se părea relaxant, întâlneam lume nouă. La un moment dat, am început chiar să merg cu autobuzul (pentru a economisi timp…pentru a putea ajunge şi la sală). Şi ceva se schimbase…aer închis, oameni iritaţi, înghesuială.
Am hotărât că trebuia să fac o schimbare…şi am trecut de la aerobic la saună. Rezultatul? Exact acelaşi. (Plus un costum de saună pe care îl tot mut prin cameră). Conştientă de deciziile greşite, m-am reîntors la vechea mea dragoste…mersul pe jos. Şi i-am rămas fidelă…şi o să-i rămân la fel de fidelă…
A nu se înţelege că discreditez sportul…Pentru o viaţă sănătoasă, faceţi mişcare cel puţin jumătate de oră pe zi…De acord…Dar alege sportul tău preferat…chiar dacă este unul extrem (bungee jumping), clasic (balet) sau unul simplu … ca mersul pe jos.
Sursa foto: lonelyplanet.com
Articole asemănătoare:
Mădălina Buzdugan
Andreea Marc
Irina Ilașcu-Ren...
Catalina
Maxu'
carmen
Georgiana Vieru
Axlandra
chloe
Ines Prodan
Cat mi-e dor de plimbarile din liceu pe dealul Copoului….
Acum ca ai scris articolul asta, imi dau seama ca nu sunt singura careia sala nu i se potriveste. Mersul pe jos e de 100 de ori mai placut, printre deliciile sale fiind faptul ca esti in aer liber, ca observi lumea, te bucuri de soare dar si de ger, de zapada dar si de canicula
Pe vremea asta ador gerul si soarele cu dinti. Abia astept zapada!
Me too, me too!
Mă bucur că mai întalnesc şi alte persoane care nu se lasă descurajate de venirea iernii şi care nu se ascund toată ziua numai prin autobuzuri şi prin cafenele. Fiecare anotimp îşi are deliciile lui.