Povestea unei zile de luni
September 25, 2017
Cum să îți alegi parfumul
September 28, 2017

La răsărit de Eden, o carte tulburătoare despre părinți și copii

Am citit romanul lui John Steinbeck “La răsărit de Eden” și am rămas atât de impresionată de această carte, încât mi-ar fi greu să o povestesc.

Am finisat lectura ei încă când m-am întors din vacanță și m-am tot apucat de câteva ori să scriu despre ea și renunțam. Toate propozițiile din carte mi se par atât de vii, de importante, încât mi-ar fi greu să redau o mică parte din ea.

Totuși, mi-a rămas tatuată acestă carte în suflet și am hotărât să pun pe foaie cele mai intense trăiri.

În mare parte, toate evenimentele se petrec în Valea Salinas din California, înainte de primul război mondial, până la sfârșitul acestuia.

Scriitorul creează niște personaje absolut vii, parcurg pagină cu pagină și am impresia că le văd privirea, îi văd cum gesticulează, le simt mirosul, le văd cum pășesc, cum iubesc și le văd nevoia de iubire. Cea mai aprigă dintre toate nevoile.

Personajele sunt autentice, cum am mai spus, și indiferent că este un personaj principal, sau unul care apare doar în câteva pagini, au propria lor voce, caracter și sunt minuțios descrise, în special obiceiurile , modul de a trăi, dar și goliciunea ochilor sau luminal lor.

În carte găsim oameni, copii, transformați de puterea miraculoasă a iubirii, dar mai ales, transformați de lipsa acestui sentiment măreț. Capodopera de față reconstruiește povestea biblică a lui Cain și Abel.

Sentimentele noastre interioare care nu sunt hrănite cu iubire, în special părintească, ori se usucă, ori devin sălbatice. De cele mai multe ori devin sălbatice, pentru că sufletul cere iubire, iar lipsa acesteia, îl face să se răzvrătească în toate modurile posibile, știute și neștiute.

În mare parte, cartea are în prim plan două familii, cea a Hamiltonilor și Trask.

Samuel Hamilton este un irlandez venit din nu se știe ce motive în Valea Salinas unde o cunoaște pe Liza, o femeie mică și fără imaginație, care-i naște lui Samuel nouă copii. Samuel Hamilton este bunicul scriitorului John Steinbeck și este personajul meu preferat.

Este un înțelept al tuturor timpurilor, cu o voce adâncă, caldă le vorbește prietenilor despre lume și felul ei de a gândi, despre poezie și filosofie, despre ideile și invențiile sale. Ar fi putut fi un om bogat material, dar a știut dintotdeauna că cea mai mare bogăție este însuși omul, bunătatea și omenia sa.

Inima mi-e îngrozitor de mâhnită. Aș vrea să fiu copil, să pot plânge. Sânt prea bătrân ca să-mi fie teamă în halul ăsta. N-am mai simțit o asemenea disperare de când, cu mult timp în urmă, mi-a murit o păsărică în palmă, lângă o apă curgătoare.”

Ca tată, Sam Hamilton era un adevărat croitor de oameni, el nu-I descoperea, el îi crea, calitate preluată de fiul său Tom, un visător fără margini. Se juca cu copii și încerca să le transmită  sentimentul că sunt iubiți și apreciați, pentru simplu fapt că există, nu pentru careva trofee sau talente.

“Copiilor din familia Hamilton le plăcea când imaginația tatălui lor își lua zborul. Atunci lumea era plină de minuni.”

Pe cealaltă parte este familia lui Cyrus Trask. Cei doi frați, Adam și Charles, sunt total diferiți chiar dacă ambii cresc sub autoritatea tatălui lor și instrucțiunea lui militară. Adam este tăcut, liniștit, doritor de pace, Charles, în schimb, este puternic, impulsiv și cu o voință de lider. Sunt doi frați vitregi, dar Charles dezvoltă o afecțiune puternică pentru fratele său, pe care și-o manifestă prin protejarea acestuia.

Charles simte că Adam este preferatul tatălui, inima i se zdrobește de durere și ranchiună, încât începe să se răzbune pe fratele său. Îl bate până Adam rămâne aproape fără suflare și își dorește chiar să-l omoare.

Pentru siguranța fiului, Adam este înrolat în armată.

În timp ce el se află în armată, tatăl lor moare, iar între cei doi frați se leagă din nou o relație de iubire, mai ales din partea lui Charles, manifestată în scrisorile pe care le trimite lui Adam.

Când revine din armată, relațiile dintre cei doi frați devin tensionate, așa că la un moment dat, Adam părăsește definitiv casa părintească. Se mută în Valea Salinas, împreună cu soția sa.

Soția sa, Cathy, îi naște gemeni, îl împușcă pe Adam în umăr și pleacă.

Adam intră într-o stare de nefericire, uitând cu desăvârșire de sine, de copii și de lume.  Are grijă de copii, de casă, de Adam, chinezul Lee, bucătarul, la fel un personaj care m-a fascinat prin devotamentul, onestitatea și înțelepciunea sa.

Samuel îl scoate pe Adam din această stare atunci când îi spune că soția sa este stăpâna unui bordel din Salinas.

Încet, Adam revine la viață, în sfârșit după un an și trei luni, băiețeii săi ajung să poarte un nume, Caleb și Aron.

Povestea continuă cu creșterea lui Caleb și Aron, cu lupta dintre ei pentru iubirea tatălui, cât și cu lupta din propriul suflet cu durerea, neiubirea, dezamăgirea și răutatea.

Pe mine, ca părinte, această carte m-a trimis în interiorul ființei mele, să caut răspunsuri, dar și să mă-ntreb. Între frați, întotdeauna o să fie un Cain și un Abel și m-a înspăimântat acest lucru fiind mamă de băieți.  Lectura acestei cărți m-a făcut să înțeleg un lucru, un Cain sau un Abel pot lua locul fiilor noștri în dependență de iubirea pe care o simt ei. Nu ceea ce credem noi că le transmitem, ci mesajul care ajunge la ei.

 Iubirea este răspunsul la toate întrebările mele. Copiii simt mai profund decât ne putem imagina noi, iar “nu-nțeleg”, “ sunt mici”, “ce știu ei despre iubire”,  sunt limitările personale ale părinților.

 “Cea mai teribilă groază pe care o poate simți un copil este să nu fie iubit, și se teme ca de moarte să nu fie izgonit.”

“Nu simți cât de frig îi e noaptea unui copil singur? Ce căldură simte el, ce cântec de pasăre, ce dimineață frumoasă îl încântă?”

“Unui copil i se refuză dragostea după care tânjește și atunci bate pisica și își ascunde acestă tainică vină, un altul fură, crezând că banii îl vor face să fie iubit, iar un al treilea cucerește lumea.”

“Nu sângele lor, ci suspiciunile tale ar putea sădi răul în ei. Vor fi ceea ce aștepți tu de la ei.”

M-a tulburat lectura acestei cărți, mi-a răscolit sufletul și mintea pe toate părțile. Atâtea personaje și toate sunt originale, integre, cu propria voce, cu propriul caracter. Autorul descrie o realitate despre care știm cu toții, dar ne este greu s-o acceptăm.

Mi-a lăsat un gust amar al realității, dar și o parte din esență – totul este în mânile și inimile noastre.

O carte care se merită citită, iar dacă ești părinte să știi că o să-ți deschidă noi viziuni despre copiii tăi și o să-i privești altfel.

E cutremurător de autentică această carte după atâtea decenii și cred că autenticitatea ei nu va fi diminuată vreodată.

foto: arhivă personală

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *