puterea prezentului
Cine a zis că e simplu să vorbești despre puterea prezentului?
May 15, 2017
cafea
Ce spune ceașca ta de cafea despre tine?
May 16, 2017

Cum?! Nu a plecat trenu’?

IMG_7830

Duminică dimineaţa, după o ploaie îndesată şi rece. Gri şi vânt, dar fără picături în prognoză. Întreb bărbosul ce facem şi cum facem să nu stăm în casă toată ziua şi decidem să ne plimbăm cu trenul până la Bârnova şi înapoi.

Verific de 2 ori orarul şi traseul şi numărul trenului, sar în duş şi apoi îmbrac copilul în viteză. Să nu pierdem trenul!

Pe stradă, îl ia taică-su în braţe, să nu pierdem trenul!

Ajungem în gară, cu 4 minute înainte de plecare, decidem să luăm bilet de la controlor, să nu pierdem trenul!

Ne urcăm, găsim un compartiment mai spălăţel şi aşteptăm. Cel mic deja e cu zâmbetul până la urechi şi se vede pe faţa lui cu câtă nerăbdare aşteaptă să pornim. A mai fost o dată cu trenul, pe 2 ianuarie, până la Podu Iloaiei şi înapoi. Am fi mers şi tura asta pe acelaşi traseu, dacă gara minunată şi proaspăt renovată din Podu Iloaiei nu ar fi fost închisă cu cheia. Vrei să mergi la toaletă sau vrei să stai jos sau să te adăposteşti de ploaie? Ghinion!

Văzând că trenul nu mai pleacă, încep să mă agit ca un pepsi, iar bărbosul râde de mine: „Se vede că mergi doar cu maşina!”

Cinci minute întârziere… nu-i nimic, se mai întâmplă. 10 minute întârziere… apare domnişoara din compartimentul alăturat şi ne întreabă dacă ştim ceva de ora de plecare a trenului (trebuie să ajungă acasă). Nu ştim, dar sperăm să plece.

După 20 de minute întârziere, ne dăm seama că nu mai avem timp să prindem trenul de întors acasă, aşa că ne dăm jos. Mă duc la ghişeu să cer detalii.

„Doamnă, trenul 6404 de la linia 5, care trebuia să plece la 11.44, nu mai pleacă?”

Tăntica se uită la mine de parcă i-am spus că a trecut cometa şi zice: „Cum?! Nu a plecat trenu’?”

„Păi… nu chiar. Aşteptăm de 20 de minute să plece şi nimeni nu a anunţat vreo schimbare.”

Se uită încurcată la calculator, după care-mi spune că trenul „pleacă acum”. Nah, asta e! O fi plecând el acum, dar noi deja nu mai putem merge.

Ies din gară şi mă duc spre cel mai dezamăgit copil de 3 ani, de pe o rază de 100m. După ce l-am urcat în tren, i-am povestit cum ne vom plimba şi ce bine va fi, l-am dat jos. Se uita la trenurile care veneau sau plecau, cu ochii roşii înotând în lacrimi. Am decis să ne mai plimbăm un pic prin gară şi să urcăm şi pasarela de deaspura liniilor de cale ferată, măcar să mai vadă trenuri.

Trenul 6404 era tot în gară. Fără locomotivă şi fără vreo informaţie pentru călători. Într-un sfârşit, cu 40 de minute întârziere, a venit o locomotivă şi a tras cele 5 vagoane. În direcţia opusă!

Mulţumesc mult CFR Iaşi, aţi reuşit să faceţi dintr-o duminică rece şi gri, una rece, gri şi dezamăgitoare! Angajaţii CFR au fost eficienţi doar la plimbat cafeaua pe peron şi la dat din umeri. Vă miraţi că nu sunteţi pe profit? Eu nu!

Data viitoare caut o firmă privată sau iau maşina!

Sursa foto: telefonul personal al unor părinţi furioşi

PocketLinkedInFacebookShare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *