Dacă ați bântuit zilele acestea prin supermarketuri, ați remarcat cu siguranță că locul ornamentelor de Crăciun, al cozonacilor și al preparatelor tradiționale de tot soiul a fost luat subtil de verdețuri, de mâncăruri sănătoase, ceaiuri de slăbit… iar rafturile s-au umplut brusc de tot felul de produse care te ajută să dai jos kilogramele acumulate de sărbători. Strategie de marketing, corect, amuzantă până la un punct prin clișeele acceptate, pare-se de toată lumea. E trist totuși că manipularea funcționează… După ce înainte de sărbători am fost îndemnați să ne îndopăm cu de toate, acum, desigur, suntem poftiți la sală și la produse pentru slăbit. În tot cazul, luna ianuarie este, cred, statistic vorbind, una dintre lunile în cre preocuparea pentru diete crește semnificativ. Asta explică probabil și faptul că mi-am amintit zilele acestea despre intenția de a scrie rândurile de mai jos, pe care am amânat-o multă vreme, nici eu nu știu din ce motiv.

Trebuie să precizez de la început că nu sunt un mare fan al dietelor (cine-o fi oare?!) și nici nu mă preocupă suficient de mult kilogramele în plus pe care cu siguranță le am, astfel încât să îmi pot permite să fac comentarii pertinente despre nutriție, diete, sport sau alte lucruri de genul acesta. Ca orice femeie, am însă momente în care îmi spun că ar trebui să mănânc mai sănătos, să mai dau jos câteva kilograme, să mă odihnesc mai mult… etc… etc… Și uneori, când am așa câte-o revelație reușesc să trec de la vorbe la fapte.

O astfel de revelație, determinată de garderoba mea estivală devenită brusc neîncăpătoare pentru cele câteva kilograme cu care mă procopsisem de ceva vreme, am avut la începutul verii trecute. Și cum nu sunt dispusă să îmi schimb prea mult stilul de viață, nici să devin sclavă a vreunei diete de lungă durată, cu promisiuni de efecte spectaculoase, mi-am propus, pentru prima dată în viața mea, să încerc să țin o dietă scurtă, cu efecte vizibile imediate și, pe cât posibil, cu efecte secundare rezonabil de acceptate. Am aruncat așadar un ochi peste mai multe soluții, unele mai celebre ca altele.

Nu mi-am propus nici să îmi mutilez stomacul, nici să devin peste noapte vreo divă bună de pus pe podium, ci doar să încap din nou în rochițele mele preferate și să mă simt bine în pielea mea. N-am zăbovit prea mult în căutările mele, căci am dat, întâmplător, peste celeba dietă daneză, despre care auzisem cu ani în urmă într-un context irelevant. Mi-a atras încă de pe atunci atenția pentru că este o dietă care la micul dejun are doar cafea și în unele zile cafea și o felie de pâine prăjită, ceea ce se pliază perfect pe stilul meu de a mânca. Da, știu, micul dejun este important, o spun toți specialiștii, dar nu suntem toți la fel, unii au nevoie doar de cafea în primele ore ale zilei…

Așadar, am ținut dieta daneză, o dietă controversată, care durează 13 zile și care schimbă, se pare, metabolismul, cel puțin pentru o perioadă. Informații despre ea se găsesc peste tot. Eu le-am avut ca reper pe cele de aici, pentru că mi s-au părut mai coerent organizate decât altele, din alte surse. Dieta în sine nu mi s-a părut dificilă. Nu am respectat-o întru totul, în sensul că unele alimente le-am mai înlocuit cu altele, căci mi se cam acrise după câteva zile de carne de vită ori le-am eliminat pentru că pur și simplu nu îmi venea să le mai înghit. Cu toate acestea, efectele s-au resimțit conform precizărilor (am slăbit în jur de 7 kg și nu am pus la loc decât vreo 3, abia acum, după mai bine de jumătate de an, după ce am revenit la o alimentație normală pentru mine). Din acest punct de vedere a fost wow! Dar nu despre asta vreau să scriu, căci e plin internetul de sfaturi și de diete pentru slăbit rapid… Nu știu cât de sănătoasă sau nu a fost dieta în sine și recunosc că nici nu m-a preocupat excesiv cest aspect, întrucât atunci când vine vorba despre alimente, adjectivul ”sănătos” este relativ. Cert este că după ce am ținut-o am rămas cu câteva lucruri pe care le consider un fel de lecții învățate …

Micul dejun nu este absolut necesar oricui… Nu sunt medic și nu îmi propun să dau sfaturi nimănui, dar nu sunt dispusă să mai accept ideea că dacă nu mănânci la micul dejun nu știu ce scofeturi se dărâmă lumea. Așa că am învățat să nu mă mai forțez să iau micul dejun dacă nu am chef și să nu îmi forțez nici copiii să mănânce tot. Cred că fiecare organism are ritmul său.

Dacă vrei să slăbești, în general, trebuie să mănânci puțin și slab. Așa că să nu mai aud pe nimeni cu texte de genul ”mănânci și slăbești”. Ok? Dacă vrei să dai jos kilograme în plus, mănânci puțin. Punct. Chestia cu ”mănânci sănătos” e relativă. Iar mișcarea nu o faci ca să slăbești, ci ca să îți menții tonusul, ca să te deconectezi, ca să te relaxezi.

Trei mese pe zi sunt suficiente, fără suplimente, fără un pumn de semințe, un fruct nu știu de care culoare și alte prostioare. Mănânci de trei ori pe zi, îți obișnuiești organismul așa și punct. Funcționează! E drept că e nevoie de voință…

Se poate trăi fără dulciuri și fără sucuri. N-aș fi crezut că voi spune asta vreodată, dar, după 13 zile, orice fel de suc mi se părea groaznic de dulce, preferam apa de o mie de ori, iar dulciurile nu m-au mai atras multă vreme. Nici măcar ciocolata…

Salatele sunt minunate! Nu sunt un fan al salatelor, dar după dieta daneză am devenit. Am ajuns la concluzia că salatele nu ar trebui să lipsească din meniul niciunei zile.

Apa revigorează! Am băut multă apă în timpul dietei, mai multă ca niciodată. Fără să îmi propun asta, eu care, de regulă beau foarte puțină apă. M-am simțit excelent. Iar apa cu câțiva stropi de lămâie a devenit băutura mea preferată.

Voința este mai puternică decât foamea… Nu, n-am suferit de foame, pentru că, deși este destul de slabă caloric din câte am înțeles, dieta a fost relativ ușor de ținut, dar senzația de foame este, cred, inevitabilă cel puțin în etapa de acomodare cu orice nou stil alimentar. În tot cazul, nu am suferit de foame în timpul dietei daneze, căci atâta timp cât a durat am avut în minte un singur lucru – să nu renunț.

Dacă o recomand?! Mi-o recomand, clar, în primul rând mie, peste încă o vreme, nu neapărat pentru a slăbi din nou, ci mai degrabă pentru a-mi pune în ordine un pic regimul de viață așa, în general. Iar celor care sunt interesați să se apuce de ea, le recomand să o studieze mai întâi cu atenție și să se gândească în primul rând dacă li se potirivește, căci nu toată lumea e amatoare de o cafea cu un cub de zahăr la micul dejun…

Foto: pixabay.com

January 7, 2018

Ce am învățat eu de la ”dieta daneză”

Dacă ați bântuit zilele acestea prin supermarketuri, ați remarcat cu siguranță că locul ornamentelor de Crăciun, al cozonacilor și al preparatelor tradiționale de tot soiul a […]
September 24, 2017

Toamna asta e altfel, nu-i așa?!

Ador toamna! Cu toate că sunt născută iarna, cu toate că, fiind profesor de meserie, toamna înseamnă sfârșitul vacanței și cu toate că, nu știu de […]
August 17, 2017

Câteva lucruri practice pentru o vacanță reușită la Nisa

Despre vacanța la Nisa aș putea povesti mult și bine fără riscul de a plictisi sau de a epuiza lucrurile interesante. Am rememorat-o deja în câteva […]
August 2, 2017

Audiobook versus carte tipărită – o falsă dispută

Cartea, în orice formă se prezintă ea posibilului ”consumator” de literatură, este un subiect care mă preocupă constant, din multiple perspective. Fie că mă aflu în […]